Tot mai multe femei votează și dețin funcții de conducere în organele electorale. Este principala constatare a analizei de gen a alegerilor prezidențiale din 2020, realizată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, cu suportul USAID Moldova. Cercetarea, prezentată public pe 10 februarie 2021, compară, cu scrutinele precedente, datele referitoare la participarea femeilor și bărbaților în procesele electorale în calitate de alegători, candidați, funcționari electorali și observatori.

În turul I al alegerilor prezidențiale din 2020, 53,42% dintre persoanele care au ieșit la urne (1 364 597) au fost femei. La cel de-al doilea tur de scrutin au participat la votare 1 650 131 de alegători, dintre care 53,8% femei. Rata de participare la votare în mediul rural în turul II a fost de 47% (cu 2% mai mult decât în turul I), femeile constituind peste 53% din totalul celor care au ieșit la vot. În mediul urban, rata de participare a fost de 72,8% (cu 16,4% mai mult decât în turul I), dintre care peste 54% femei. 

În turul I, cei mai activi și numeroși alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, care au votat în proporție de aproape 65% din grupul lor de vârstă, constituind puțin peste 30% din totalul celor care au participat la scrutin. În schimb, în turul II, cei mai mulți alegători au fost cei cu vârsta cuprinsă între 26-40 de ani, constituind aproape o treime (28,7%) din totalul celor care au participat la votare. 

În ceea ce privește tinerii și tinerele care au votat pentru prima dată, numărul acestora a crescut în turul II față de turul I cu 3 381 de persoane, atingând cifra de 20 087 sau 62,5% din totalul celor cu vârsta de 18 ani înscriși în listele electorale. 51,28% au fost fete. 
 
La turul I al prezidențialelor din 2020, în diaspora au participat 149 840 de alegători, dintre care 50,56% au fost bărbați. Iar la turul II, au participat 262 739 de alegători, dintre care 51,04% au fost femei. 

De asemenea, la organizarea și desfășurarea alegerilor prezidențiale din 2020 s-au implicat mai multe femei decât bărbați. În comparație cu alegerile prezidențiale precedente din 2016, numărul femeilor în funcția de președintă a Consiliilor electorale de circumscripție electorală a crescut. În 2016 femeile au reprezentat 31%, iar în 2020 – 47%. De asemenea, a crescut numărul femeilor în funcția de vicepreședintă: 2016 – 43%, 2020 – 53%.

Președintele Comisiei Electorale Centrale, Dr. Dorin Cimil, a subliniat: „Tendințele înregistrate în urma analizei de gen a ultimului scrutin sunt pozitive, dar aceasta nu înseamnă că nu mai avem de lucru. Comisia Electorală Centrală va depune în continuare tot efortul necesar pentru a echilibra raportul dintre femeile și bărbații implicați în alegeri în calitate de funcționari electorali, concurenți și observatori electorali. Mă refer aici la dimensiunea legislativă, dar și la cea socială, de educație a populației cu drept de vot și a celor care urmează să câștige acest drept odată cu împlinirea vârstei de 18 ani”.

Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă, PNUD Moldova, a menționat: „Eforturile comune realizate pentru creșterea participării femeilor și bărbaților la procesele electorale și de luare a deciziilor din țară reprezintă un pas înainte către angajamentul PNUD de a nu exclude pe nimeni și de a abilita fetele și femeile. În ultimii doi ani, am contribuit la îmbunătățirea cunoștințelor în domeniul alegerilor, proceselor democratice și angajamentului civic a aproape 200 de mii de femei din toată Moldova”.

Analiza alegerilor prezidențiale din perspectiva egalității de gen a fost efectuată de Comisia Electorală Centrală și PNUD Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea democrației prin alegeri incluzive și transparente”, cu suportul financiar al poporului american, oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

LoaderLoading...
EAD LogoTaking too long?
Reload Reload document
|Open Open in new tab

Extrage [8.30 MB]