Acasă Întrebări frecvente

Întrebări frecvente

Dreptul de a alege îl au toți cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.

Pe teritoriul Republicii Moldova, poți vota prezentând următoarele acte:

  • buletinul de identitate cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa titularului pe teritoriul secţiei de votare
  • buletinul de identitate provizoriu cu menţiunea privind cetăţenia Republicii Moldova și indicarea domiciliului titularului
  • legitimația de serviciu pentru militarii în termen
  • livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă)

Iar dacă te afli peste hotare, poți vota în baza următoarelor acte:

  • pașaportul cetățeanului Republicii Moldova
  • Livretul de marinar

Atenție: În afara țării, nu puteți vota în baza buletinului de identitate

Definițiile acestor două noțiuni, le găsim în Codul electoral al Republicii Moldova, art. 1, “Noțiuni generale”:

domiciliu –  loc de trai permanent al unei persoane, confirmat în buletinul de identitate;

reşedinţă – loc de trai temporar, confirmat în buletinul de identitate;

Află că, în conformitate cu art.9, alin.(2) din Codul electoral, „În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității reședinței, el votează în localitatea în care își are reședința”.

În conformitate cu art. 44 din Codul electoral „În cazul în care alegătorul îşi schimbă domiciliul sau reşedinţa în perioada dintre data întocmirii listelor electorale şi data alegerilor, biroul electoral al secţiei de votare corespunzător domiciliului precedent, la solicitarea alegătorului şi pe baza actului de identitate acceptat pentru participarea la votare, îi eliberează un certificat pentru drept de vot. Alegătorul care a primit certificat pentru drept de vot confirmă primirea acestuia, semnînd în lista electorală în dreptul
numelui său, la rubrica “Notă”, unde este indicată data eliberării, numărul certificatului pentru drept de vot şi numele membrului biroului electoral care l-a eliberat. În cazul alegerilor parlamentare în circumscripţii uninominale, certificatul pentru drept de vot se eliberează dacă noul domiciliu este pe teritoriul aceleiaşi circumscripţii uninominale. ”

Nicidecum. Secțiile de votare din afara țării se constituie la propunerea Guvernului, în colaborare cu MAEIE, iar CEC organizează alegeri în cadrul acestora. La deschiderea secțiilor de votare, se ține cont de informațiile oferite de misiunile diplomatice, autoritățile publice centrale, datele privind înregistrarea prealabilă și numărul de alegători care au participat la scrutinul precedent.

Parlamentul Republicii Moldova a votat pentru modificarea sistemului electoral în anul 2017. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Conform noilor reglementări, următoarele alegeri parlamentare ordinare se vor efectua în baza unui sistem electoral mixt: o combinație dintre sistemul reprezentării proporţionale şi sistemul majoritar.

Repartizarea localităților pe circumscripțiile uninominale a fost aprobată de Guvern, în baza deciziei unei comisii independente. Conform hotărârii Guvernului au fost stabilite 51 de circumscripții, inclusiv 2 pentru cetățenii din stânga Nistrului și 3 pentru cetățenii din afara țării.

Nu, este fals. Lista electorală suplimentară este utilizată DOAR pentru a permite votarea unor categorii de cetățeni, care din motive obiective nu se regăsesc în lista electorală de bază a secției de votare la care s-au prezentat.

În lista suplimentară sunt incluși alegătorii care:

  • votează peste hotarele țării;
  • au domiciliul în stânga Nistrului;
  • dețin certificat pentru drept de vot;
  • sunt în detenție;
  • nu au înregistrare la domiciliu/reşedinţă;
  • sunt studenţi sau elevi înmatriculaţi la instituţii de învăţământ, într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reşedinţă.

Mai întâi, află că ai dreptul legal de a contesta. Potrivit art. 71, alin. (1) din Codul electoral, alegătorii şi concurenţii electorali pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale şi acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor privind acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali, depuse direct în instanţa de judecată, şi a contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

Trebuie să mai știi că, conform art.72, alin. (1) din Codul electoral, acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acţiunile/inacţiunile concurenţilor electorali – direct în instanţa de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărîrea.

Iar în cazul în care alegătorii au identificat erori în lista electorală, în conformitate cu art.45, alin.(2) din Codul electoral, Alegătorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoştinţă de listele electorale şi de a verifica corectitudinea întocmirii lor. Ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.

Nu. Votarea multiplă este interzisă prin lege și atrage după sine răspundere penală. Conform art.182, alin.(1) din Codul penal „Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals, se pedepsește cu amendă în mărime de la 200 la 400 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani”.

Votarea multiplă este prevenită prin:

  1. verificarea și înregistrarea participării la vot a alegătorului de către operatorii din secția de votare, prin intermediul sistemului informatic (SIAS ”Alegeri”).

2. Aplicarea de către membrul biroului electoral a ștampilei de securizare în actul de identitate al alegătorului.

Da. Potrivit art.59, alin.(6) din Codul electoral „Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.”

Articolul 44, alin. (10) din Codul electoral prevede că modificări în listele electorale pot fi solicitate de către alegători Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Biroul electoral comunică imediat Comisiei Electorale Centrale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare: cererea şi declaraţia alegătorului, copia actelor de identitate.

Alegătorul se exclude din lista electorală doar în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în următoarele cazuri:

– de deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărîre judecătorească;
– de încorporare în serviciul militar;
– de declarare a incapacităţii de exerciţiu prin hotărîre judecătorească;
– de ispăşire a pedepsei în locuri de detenţie;
– de declarare a locului nou de şedere în condiţiile art. 39, alin. (2) din Codul electoral.

Desigur. Art. 60, alin. (4) din Codul electoral îți garantează acest drept. Conform acestuia, în cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni la locul unde, de regulă, ar trebui să voteze, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Votarea la locul aflării poate fi solicitată doar de persoanele care domiciliază în perimetrul secţiei de votare corespunzătoare, iar cererile urmează a fi făcute în scris, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua votării și pînă la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris pîna la ora 15.00 dacă se prezintă și certificat medical.

Pornind de la faptul că, după fiecare scrutin, consiliile şi birourile electorale constituite provizoriu, doar pe perioada electorală, se dizolvă, materialele electorale create de acestea se remit Comisiei Electorale Centrale. CEC devine singurul succesor şi deţinător al documentelor originale care sunt ordonate şi arhivate.

Arhiva CEC îndeplineşte o importantă funcţie socială, oferind răspunsuri la solicitările cetăţenilor, foşti membri ai consiliilor şi birourilor electorale. Confirmarea privind stagiul de muncă în organele electorale şi mărimea salariului pe perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent se poate obţine prin intermediul unei cereri depuse în anticamera CEC, indicînd, obligatoriu, anul desfășurării scrutinului și numărul biroului electoral al secției de votare. Certificatele şi copiile documentelor de arhivă care atestă activitatea membrilor consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale sunt eliberate în termenii prevăzuţi de lege.

Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral este o instituţie publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează, la solicitarea partidelor politice sau a altor organizaţii social-politice, instruirea specializată a funcţionarilor electorali. La solicitare, instruirea poate fi acordată şi altor subiecţi implicaţi în procesul electoral (observatori, mass-media, autorităţi ale administraţiei publice locale etc.). Comisia Electorală Centrală poate decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a persoanelor care urmează instruirea în domeniul electoral.

Centrul exercită următoarele atribuţii:
– instruirea funcţionarilor electorali şi a celor din aparatul organelor electorale de orice nivel;
– instruirea reprezentanţilor partidelor politice, a instituţiilor mass-media, a ONG-urilor (inclusiv a organizaţiilor de observatori) şi a alegătorilor, în strînsă colaborare cu organizaţiile locale şi internaţionale;
– pregătirea şi diseminarea, inclusiv prin reţelele de vînzare, a materialelor didactice şi informative, studiilor, cercetărilor metodologice şi ştiinţifice sub diferite forme şi moduri de prezentare;
– prestarea serviciilor de analiză, consultanţă şi expertiză, în limitele competenţei sale;
– elaborarea propunerilor şi recomandărilor (în limita competenţelor sale) pentru îmbunătăţirea sistemului electoral şi a procedurilor electorale;
– testarea şi evaluarea cunoştinţelor şi a necesităţilor de instruire în domeniul electoral a cadrelor din sectoarele publice şi private, la cerere.

Perioada electorală este perioada de timp cuprinsă între ziua aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor şi ziua în care rezultatele finale ale alegerilor sunt confirmate de către organele competente. Perioada electorală începe nu mai târziu decât cu 60 de zile înainte de ziua scrutinului și poate dura nu mai mult de 90 de zile.

În această perioadă, este elaborat Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor, care reprezintă planificarea cronologică a acţiunilor prevăzute de Codul electoral în vederea bunei organizări a alegerilor. Programul descrie activităţile ce urmează a fi întreprinse de organele electorale şi alte instituţii antrenate pînă în ziua scrutinului şi în ziua alegerilor, cu indicarea responsabililor şi a termenelor de realizare.

Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu poate fi limitată doar la perioada electorală, deoarece rolul Comisiei este de a realiza politica electorală a statului prin perfecţionarea permanentă a legislaţiei electorale, administrarea procesului de actualizare a listelor electorale şi a Registrului alegătorilor, precum şi a Registrului funcţionarilor electorali, conlucrarea cu societatea civilă şi presa pentru informarea alegătorilor şi promovarea activismului civic.

Acest portal a fost realizat în cadrul Proiectului “Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente” implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ambasadei Marii Britanii la Chișinău prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare și al Ambasadei Olandei prin Programul Matra.
reset WAY cursor WAY contrast WAY Marire Font WAY Alb negru WAY Linkuri WAY