Întrebări frecvente

Dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani, cu excepția celor privați de acest drept prin hotărârea judecătorească de instituire a măsurii de ocrotire judiciară.

La alegerile locale generale din data de 5 noiembrie 2023, alegătorul poate vota în baza următoarelor acte de identitate:

a) buletinul de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, care atestă domiciliul sau reședința temporară pe teritoriul secției de votare, înregistrată până la 5 august 2023;

b) buletinul de identitate provizoriu cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova, domiciliul sau reședința temporară a titularului.

c) pașaportul cetățeanului Republicii Moldova, inclusiv cu termen de valabilitate expirat.

ATENȚIE! Cetățenii aflați în străinătate nu pot vota la alegerile locale generale.

Domiciliul este locul unde persoana fizică își are reședința obișnuită, confirmat în actul de identitate.

Reședința temporară este locul unde persoana fizică își are locuința temporară sau secundară, confirmat în actul de identitate.

În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității reședinței, el votează în localitatea în care își are reședința.

Termenul înregistrării domiciliului sau reședinței temporare nu poate fi mai mic de 3 luni până la data primului tur de scrutin. Respectiv, vor putea vota la alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023, conform domiciliului sau reședinței temporare, numai alegătorii care au înregistrare făcută până la data de 5 august 2023.

Alegătorii din raza teritorială a secției de votare care nu sunt înscriși în lista electorală de bază se înscriu într-o listă electorală suplimentară la prezentarea documentului ce atestă domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a secției de votare în cauză. Alegătorii respectivi confirmă pe propria răspundere, prin semnătură, abținerea de la votarea multiplă și faptul că sunt informați despre răspunderea penală în caz de încălcare a acestei obligații.

La alegerea consiliului local și a primarului nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială respectivă, iar termenul înregistrării domiciliului sau reședinței temporare nu poate fi mai mic de 3 luni până la data primului tur de scrutin.

La alegerile locale generale, elevii și studenții votează în localitatea unde au înregistrare la domiciliu sau reședință temporară.

Pot vota și sunt înscriși pe lista electorală suplimentară studenții și elevii cu drept de vot înmatriculați la instituții de învățământ în localitatea în care au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară de mai puțin de 3 luni până la data primului tur de scrutin, fiind obligați să prezinte buletinul de identitate cu fișa de însoțire și carnetul de student/elev cu înscrieri privind instituția de învățământ la care sunt înmatriculați în localitatea respectivă.

Potrivit art. 73, alin (7) din Codul electoral, buletinele de vot se întocmesc în limba română, dar pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se pot întocmi și în alte limbi, la solicitarea organelor electorale de circumscripția respectivă.

Dacă alegătorul nu se regăsește pe lista electorală de bază, el este înscris pe o listă electorală suplimentară în baza documentului ce atestă domiciliul sau reședința temporară în raza teritorială a acestei secții de votare. La alegerile locale generale din toamna anului 2023 domiciliul sau reședința trebuie să fie înregistrată până la 5 august 2023. Alegătorul confirmă pe propria răspundere, prin semnătură, că se va abține de la votarea repetată și că este conștient și cunoaște prevederile Codului penal care se aplică dacă va încălca această obligație.

Mai întâi, află că ai dreptul legal de a contesta. Ca alegător poți fi subiect al contestației, la fel ca și candidatul desemnat, grupul de inițiativă, blocul electoral, concurentul electoral sau participantul la referendum și poți revendica încălcarea drepturilor tale legitime prevăzute de Codul electoral și de alte acte normative în domeniul electoral. Pot depune contestații și partidele politice care au dreptul de a participa la scrutin.

Trebuie să mai știi și termenul de depunere a contestațiilor. În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Contestațiile depuse în condițiile Codului electoral se examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile stabilite de Codul electoral, precum și de alte acte normative, contestațiile se examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite.

În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor.

Nu. Votarea multiplă este interzisă prin lege și atrage după sine răspunderea penală. Conform art.182 din Codul penal, „Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decît are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals, fie în locul unei alte persoane se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la 1050 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 160 la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani.

Falsificarea, prin orice mijloace, a rezultatelor votării se pedepsește cu amendă în mărime de la 850 la 1150 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 5 ani.”.

Votarea multiplă este prevenită prin verificarea și înregistrarea participării la vot a alegătorului de către operatorii din secția de votare, prin intermediul Sistemului Informațional de Stat „Alegeri” (SIAS „Alegeri”).

Votează la locul aflării:

1) persoanele care, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se pot deplasa la sediul secției de votare în a cărei raza teritorială își au domiciliul sau reședința temporară. Pentru a vota la locul aflării, persoana depune o cerere în acest sens către biroul electoral;

2) persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, persoanele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare. Aceste persoane se înscriu în lista electorală suplimentară pentru votarea la locul aflării, iar dacă sunt arondate la secția de votare în a cărei rază teritorială își are sediul instituția respectivă, aceste persoane se înscriu în lista electorală de bază pentru votarea la locul aflării;

3) persoanele care în ziua votării se află în stațiuni balneare, case de odihnă, spitale, aziluri, dacă sunt arondate la secția de votare în a cărei rază teritorială își are sediul instituția respectivă;

4) persoanele care în ziua votării se află în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare și aziluri, dar domiciliază sau își au reședința temporară în altă unitate administrativ-teritorială decât instituția respectivă, pot vota conform procedurii de vot cu urna mobilă doar la alegerile parlamentare, cele prezidențiale și la referendumul republican. Aceste persoane se înscriu în lista electorală suplimentară pentru votarea la locul aflării;

5) persoanele care în ziua votării se află în sanatorii şi case de odihnă, în spitale şi alte instituţii curative staţionare și aziluri, dar domiciliază sau își au reședința temporară în unitatea administrativ-teritorială de nivelul al doilea în a cărei rază teritorială își are sediul instituția respectivă, pot vota conform procedurii cu urna de vot mobilă doar la alegerea consiliului local de nivelul al doilea, primarului general al municipiului Chișinău și primarului municipiului Bălți.

Cererile pot fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile se aprobă de biroul electoral până la ora 14.00 numai la prezentarea unui certificat medical. Persoanele cu dizabilităţi de vedere pot înainta cereri privind votarea la locul aflării inclusiv în formă verbală.

ATENȚIE! Procedura de vot cu urna mobilă nu se aplică secțiilor de votare constituite în străinătate și celor organizate pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului.

Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală.

Modificări în listele electorale pot fi solicitate de către alegători Comisiei Electorale Centrale sau biroului electoral cel târziu cu 7 zile înainte de ziua alegerilor. Biroul electoral comunică imediat Comisiei Electorale Centrale modificările solicitate, cu anexarea actelor doveditoare: cererea și declarația alegătorului, copia actelor de identitate. Registratorul verifică datele și efectuează, după caz, mențiunile corespunzătoare în Registrul de stat al alegătorilor.

Nu. O persoană poate să candideze pentru funcția de primar doar într-o singură circumscripție electorală. Potrivit art. 163, alin (5) din Codul electoral, o persoană poate candida pentru funcția de primar și consilier local în aceiași circumscripție electorală. De asemenea, o persoană poate candida pentru funcția de consilier local și raional într-o singură unitate administrativ-teritorială.

În cazul în care apar circumstanțe ce duc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcția de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea și desfășurarea alegerilor.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul cererilor de demisie motivate în care se invocă:

–          Depistarea, conform certificatului medical, a contraindicațiilor care nu permit îndeplinirea atribuțiilor pe termen mai mare de 5 luni;

–          Stabilirea gradului de dizabilitate pentru un termen mai mare de 5 luni;

–          Alte circumstanțe care nu depind de voința candidatului ales în funcția de primar.

Alegătorul se exclude din lista electorală doar în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în următoarele cazuri:

– de deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărâre judecătorească;

– de încorporare în serviciul militar;

– de declarare a incapacităţii de exerciţiu prin hotărâre judecătorească;

– de ispăşire a pedepsei în locuri de detenţie;

– de declarare a locului nou de şedere în condiţiile art. 160 alin. (2) din Codul electoral.

Da.  Art. 80 alin. (4) din Codul electoral îți garantează acest drept. Conform acestuia, în cazul în care alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni la locul unde, de regulă, ar trebui să voteze, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea scrisă a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urnă de vot mobilă și cu materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul pentru ca acesta să voteze. Votarea la locul aflării poate fi solicitată doar de persoanele care domiciliază în perimetrul secţiei de votare corespunzătoare, iar cererile urmează a fi făcute în scris, începând cu 2 săptămâni înainte de ziua votării și până la ora 14.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris până la ora 14.00 dacă se prezintă și certificat medical.

Documentele (materialele) electorale, create de consiliile şi birourile electorale se remit Comisiei Electorale Centrale. CEC devine singurul succesor şi deţinător al documentelor originale care sunt ordonate şi arhivate.

În Arhiva Comisiei se păstrează documente create în activitatea Comisiei Electorale Centrale, consiliilor electorale de circumscripţie de nivelurile întâi şi al doilea și birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Arhiva CEC îndeplineşte o importantă funcţie socială, oferind răspunsuri la solicitările cetăţenilor, foşti membri ai consiliilor şi birourilor electorale. Confirmarea privind stagiul de muncă în organele electorale şi mărimea salariului pe perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent se poate obţine prin intermediul unei cereri depuse în anticamera CEC, indicând, obligatoriu, anul desfășurării scrutinului și numărul biroului electoral al secției de votare. Certificatele şi copiile documentelor de arhivă care atestă activitatea membrilor consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale sunt eliberate în termenii prevăzuţi de lege.

Centrul de instruire continuă în domeniul electoral este o instituție publică fondată de Comisia Electorală Centrală, care realizează activități de instruire, educație, cercetare și informare în domeniul electoral. Centrul de instruire continuă în domeniul electoral (în continuare – Centrul), instruiește și certifică funcționarii electorali, precum și alte categorii de persoane interesate și/sau antrenate în procesul electoral (președintele CECE, membrii CECE și BESV, observatori, mass-media, autorităţi ale administraţiei publice locale etc.). De asemenea, Centrul dezvoltă și implementează programe de educație electorală și civică destinate tuturor categoriilor de cetățeni.

Centrul exercită următoarele atribuții:

în domeniul instruirii – instruiește și certifică funcționarii electorali, alte categorii de persoane interesate și antrenate în procesul electoral, precum și elaborează metodologii de instruire și materiale metodice, formulează recomandări, propuneri, referitoare la activitatea de instruire în domeniul electoral;

în domeniul educației – dezvoltă și implementează programe de educație civică și electorală destinate tuturor categoriilor de cetățeni;

în domeniul informării – dezvoltă și implementează programe de informare electorală destinate tuturor categoriilor de alegători și cetățeni, precum și altor subiecți interesați.

Perioada electorală este perioadă cuprinsă între ziua adoptării actului cu privire la stabilirea datei scrutinului și ziua în care rezultatele alegerilor sunt confirmate de către organele competente, dar nu mai mare de 120 de zile.

Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu poate fi limitată doar la perioada electorală. Comisia Electorală Centrală este un organ de stat independent, înfiinţat pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea şi controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice, pentru perfecţionarea permanentă a legislaţiei electorale, administrarea procesului de actualizare a listelor electorale şi a Registrului alegătorilor, precum şi a Registrului funcţionarilor electorali, conlucrarea cu societatea civilă şi presa pentru informarea alegătorilor şi promovarea activismului civic.

Alegătorilor, reprezentanților concurenților electorali, participanților la referendum și observatorilor li se asigură posibilitatea de a lua cunoștință de listele electorale și de a verifica dacă datele cu privire la alegători sunt corecte. Aceștia au dreptul să depună solicitări pentru includerea în listă sau excluderea din ea, precum și pentru corectarea erorilor comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alți alegători cu cel mult 7 zile înainte de ziua alegerilor. Solicitările se examinează, în termen de 24 de ore, de către organul electoral sesizat, iar deciziile asupra solicitărilor pot fi contestate de subiecții interesați în instanța de judecată, după procedura stabilită, dacă au primit refuz de corectare sau includere în listă.

De asemenea, alegătorul poate verifica datele sale prin intermediul resurselor informaționale ale Comisiei Electorale Centrale, conform procedurii stabilite în acest sens.

O puteți face prin donații și/sau cotizații (în cazul în care sunteți membru de partid). O persoană fizică poate dona 6 salarii medii pe economie. Un salariu îl poate dona cash, iar restul banilor vor fi donați doar prin transfer bancar.

Atenție! Donația nu poate depăși 30% din venitul Dvs. anual. Dacă beneficiați de venit din burse sau alte prestații sociale, puteți dona un salariu mediu pe economie, adică doar 11 700 lei.

Atenție! Nu pot finanța concurenții electorali:

– cetățenii care nu au împlinit vârsta de 18 ani;

– cei în privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei;

– persoanele care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova;

– persoanele anonime;

– persoanele juridice care au beneficiat de ajutoare de stat sau au prestat anumite servicii statului;

– ONG-urile necomerciale, fundațiile, asociațiile din țară și peste hotare, organizațiile religioase;

– autoritățile publice finanțate de stat și/sau autogestiune;

– întreprinderi de stat și societăți pe acțiuni;

– întreprinderi de stat sau municipale;

– persoane juridice din străinătate;

– state, organizații, inclusiv politice, internaționale.